Titlurile de stat în caz de război

Un război nu anulează titlurile de stat: ele rămân obligații ale statului român, iar dobânda și capitalul sunt garantate de stat. Ce se poate schimba sunt trei lucruri — prețul la care le poți vinde, puterea de cumpărare a banilor și, în scenarii extreme, capacitatea statului de a plăti.

Prețul FIDELIS poate scădea

FIDELIS se tranzacționează la bursă, așa că prețul de piață reacționează la evenimentele din economie și din politică. Dacă vinzi înainte de scadență într-o perioadă de criză, poți primi mai puțin decât ai plătit — prospectul programului avertizează explicit că prețul de vânzare poate fi mai mic decât prețul de emisiune. Dacă păstrezi titlurile până la scadență, primești valoarea nominală și dobânzile, atât timp cât statul își respectă obligațiile.

TEZAUR nu are preț de piață

TEZAUR nu se tranzacționează, deci nu are un preț care să scadă. În schimb, nu îl poți vinde altui investitor: singura ieșire înainte de scadență este răscumpărarea integrală la stat, cu preaviz de 25 de zile lucrătoare, din suma investită scăzându-se dobânda deja încasată.

Inflația erodează valoarea reală

Războaiele cresc, de regulă, prețurile. Dobânda titlurilor de stat este fixă, deci nu se ajustează dacă inflația urcă — sumele primite rămân aceleași în lei, dar cumpără mai puțin. Cel mai dur exemplu din istoria României este inflația din anii 1945–1947, care a erodat aproape complet economiile exprimate în lei.

Riscul de țară

Titlurile de stat sunt considerate sigure pentru că în spatele lor stă statul, dar o garanție este la fel de solidă ca finanțele celui care o dă. Neplata este foarte rară, însă nu imposibilă. În 2024, Ucraina, aflată în război, a restructurat obligațiuni internaționale de 20,5 miliarde de dolari, cu o reducere de 37% a capitalului.

Nici măcar un război nu e necesar: în 2012, Grecia a restructurat datoria către investitorii privați — 206 miliarde de euro, cea mai mare restructurare din istorie — iar deținătorii de obligațiuni au pierdut 53,5% din valoarea nominală.

Acestea sunt exemple ale riscului de țară în general, nu o previziune pentru România.